Frândza: 3 : 2 : 1
Anacreontică
:
 Poezii 2005-10-15 (7948 ascoasi tu miydani)
Angelina
:
Poezii 2005-10-15 (6838 ascoasi tu miydani)
Armingenii
:
Poezii 2005-10-15 (6683 ascoasi tu miydani)
Atque nos!
:
Poezii 2005-10-15 (8546 ascoasi tu miydani)
Baladă
:
Poezii 2009-01-21 (11332 ascoasi tu miydani)
Balada albaneză
:
Poezii 2008-11-03 (8474 ascoasi tu miydani)
Biserica ruinată
:
Poezii 2005-10-15 (9735 ascoasi tu miydani)
Blăstăm de mamă
:
Poezii 2005-10-15 (12881 ascoasi tu miydani)
Blestemul trădării
:
Poezii 2005-10-15 (6889 ascoasi tu miydani)
Brâul Cosânzenii
:
Poezii 2005-05-21 (6238 ascoasi tu miydani)
Cântă pilotul
:
Poezii 2005-10-15 (6814 ascoasi tu miydani)
Cântec
: poezii pentru copii
Poezii 2005-06-17 (94656 ascoasi tu miydani)
Cântec
:
Poezii 2005-10-15 (7435 ascoasi tu miydani)
Cântec
:
Poezii 2005-10-15 (8604 ascoasi tu miydani)
Cântec (XXXI)
:
Poezii 2005-06-18 (17366 ascoasi tu miydani)
Cântec ostășesc
:
Poezii 2005-10-15 (7164 ascoasi tu miydani)
Cântecul cel vechi al Oltului
:
Poezii 2005-10-15 (6863 ascoasi tu miydani)
Cântecul Redutei
: din volumul „Cântece de vitejie”
Poezii 2005-08-03 (12751 ascoasi tu miydani)
Ceas-rău
:
Poezii 2005-11-11 (7220 ascoasi tu miydani)
Cetatea Neamțului
:
Poezii 2005-09-06 (34941 ascoasi tu miydani)
Chindia
:
Poezii 2008-02-06 (5938 ascoasi tu miydani)
Colindatorii
:
Poezii 2002-12-28 (110553 ascoasi tu miydani)
Cornul
: Baladă germană
Poezii 2005-11-11 (6962 ascoasi tu miydani)
Crăiasa zânelor
:
Poezii 2005-04-28 (7473 ascoasi tu miydani)
De profundis
:
Poezii 2005-11-11 (6979 ascoasi tu miydani)
Decebal cătră popor
:
Poezii 2006-03-22 (10140 ascoasi tu miydani)
Doina
:
Poezii 2005-11-11 (21830 ascoasi tu miydani)
Draga mamei
:
Poezii 2005-11-11 (8097 ascoasi tu miydani)
Dragoste învrăjbită
:
Poezii 2005-11-11 (10335 ascoasi tu miydani)
Dragostea păcurărească
:
Poezii 2005-11-11 (6771 ascoasi tu miydani)
Dunărea și Oltul
:
Poezii 2005-11-11 (9962 ascoasi tu miydani)
Dușmancele
:
Poezii 2002-08-11 (40898 ascoasi tu miydani)
El Zorab
:
Poezii 2004-01-07 (136043 ascoasi tu miydani)
Ex ossibus ultor!
:
Poezii 2006-03-22 (9021 ascoasi tu miydani)
Fatma
:
Poezii 2002-06-15 (8682 ascoasi tu miydani)
Filozofii și Plugarii
: (după o poveste poporală)
Poezii 2005-08-06 (7150 ascoasi tu miydani)
Fragment epic
:
Poezii 2005-11-11 (6761 ascoasi tu miydani)
Fulger
:
Poezii 2005-11-11 (7818 ascoasi tu miydani)
Golia ticălosul
:
Poezii 2005-11-11 (6522 ascoasi tu miydani)
Iarna pe ulita
: 1896 - Fire de tort
Poezii 2003-11-26 (50332 ascoasi tu miydani)
Ideal
:
Poezii 2005-11-11 (12172 ascoasi tu miydani)
Iedera
:
Poezii 2008-02-06 (9255 ascoasi tu miydani)
Imnul studenților
:
Poezii 2006-04-05 (6670 ascoasi tu miydani)
În miezul verii
:
Poezii 2005-05-03 (23318 ascoasi tu miydani)
Inima mamei
:
Poezii 2002-10-21 (18212 ascoasi tu miydani)
Ispita
:
Poezii 2005-04-28 (9378 ascoasi tu miydani)
La oglindă
:
Poezii 2002-08-11 (19704 ascoasi tu miydani)
Lordul John
:
Poezii 2005-07-15 (36272 ascoasi tu miydani)
Lupta vietii
:
Poezii 2002-09-23 (11505 ascoasi tu miydani)
Mama
:
Poezii 2002-08-11 (13060 ascoasi tu miydani)
Frândza: 3 : 2 : 1 |
|
|
|
|
|
Biografii George Coșbuc
George Coșbuc (n. 20 septembrie 1866, Hordou, comitatul Bistrița-Năsăud, azi Coșbuc, județul Bistrița-Năsăud — d. 9 mai 1918, București) a fost un poet român din Transilvania, membru titular al Academiei Române din anul 1916.
George Coșbuc s-a născut al optulea dintre cei 14 copii ai preotului greco-catolic Sebastian Coșbuc și ai Mariei, fiica preotului greco-catolic Avacum din Telciu. Copilăria și-o va petrece la Hordou, în orizontul mitic al lumii satului, în tovărășia basmelor povestite de mama sa. Primele noțiuni despre învățătură le primește de la țăranul Ion Guriță, dintr-un sat vecin, despre care Maria Coșbuc auzise „că știe povești”. De la bătrânul diac Tănăsucă Mocodean, Coșbuc învață a citi încă de la vârsta de cinci ani.
Poetul și-a început studiile la școala primară din Hordou, în toamna anului 1871, pe care, din motive de sănătate, le întrerupe după clasa I. Din toamna anului 1873, pentru clasele a II-a și a III-a, urmează cursurile școlii din Telciu, comună mare pe Valea Sălăuții, învățând germana cu unchiul său Ion Ionașcu, directorul școlii. În clasa a IV-a (1875), se află la Școala Normală din Năsăud, pe care o absolvă pe data de 21 iunie 1876. În toamna acestui an, Coșbuc se înscrie în clasa I a Gimnaziului Fundațional din Năsăud; de atunci datează și primele contacte cu operele scriitorilor români și cu literatura universală: Lenau, Heine, Chamisso, Bürger și alții. La liceul din Năsăud erau profesori cu o pregătire serioasă, se punea accent pe studiul limbilor și al literaturilor clasice, încât Coșbuc și-a format aici o temeinică bază pentru cultura sa. Începe să scrie versuri și activează în Societatea de lectură Virtus Romana Rediviva a gimnaziului, din clasa a V-a (1880 - 1881) ca membru extraordinar. În clasa a VII-a, Coșbuc este ales vicepreședinte al societății, iar la 2 octombrie 1883 devine președinte. Publică în paginile revistei Muza someșeană (1882 - 1883) primele poezii, citește la ședințele societății traduceri din Rückert, Petõfi și o poveste populară, în 600 de versuri, Pepelea din cenușă. Contactul cu literatura clasică, mai cu seamă latină, cu principalele opere ale literaturii europene, dragostea față de folclorul românesc și față de cărțile vechi îi marchează, din această perioadă, destinul creator. În mai 1884 își susține examenul de bacalaureat, după trecerea acestuia, în toamna anului 1884, se înscrie la Facultatea de Filosofie și Litere a Universității maghiare din Cluj, care avea pe atunci și o catedră de limbă română. A continuat studiile clasice, frecventând cursurile de istoria grecilor vechi, traducere și interpretare de scrieri alese din Cicero, teoria și istoria retoricii la greci și romani, sintaxa greacă și istoria literaturii latine. A fost numit în comitetul Societății Iulia a studenților români; își începe colaborarea la Tribuna din Sibiu (decembrie 1884).
În noiembrie 1886, bolnav și confruntat cu diverse dificultăți materiale, nu mai figurează printre studenții clujeni, frecventând doar anumite cursuri universitare. Continuă colaborarea la Tribuna, publicând Atque nos, Fata craiului din cetini, Draga mamei, Dragoste păcurărească. Ioan Slavici, directorul Tribunei, îl caută personal la Cluj pentru a-l atrage în redacția revistei și pentru a stabili cu el o eventuală colaborare. Publică la revista din Gherla Cărțile săteanului român, continuă să tipărească în Tribuna povești și basme versificate (Fulger, Brâul Cosânzenii, Tulnic și Lioara), corespondează cu Slavici, care îl cheamă la Sibiu, în redacția ziarului. Din vara anului 1887 poetul începe să lucreze ca redactor la Tribuna, inaugurându-se astfel o etapă hotărâtoare în formația sa.
În aprecierile criticilor literari, Coșbuc este văzut ca un mare talent, mai presus de toți, care a reușit să depășească dulcegăria somptuoasă a lui Vasile Alecsandri și filozofia sufletească sfâșiată a lui Eminescu. Vorbind despre „cântarea” lui Coșbuc, Octavian Goga apreciază că ea „se desfășoară în imnul vast al naturii”. Totodată, natura creată de Coșbuc este o natură umanizată, robustă, fremătătoare, în necontenită germinație; asupra ei își exercită activitatea specifică țăranului (Dumitru Micu). Creațiile coșbuciene primesc un caracter de veridicitate puternic în ochii criticii, prin faptul că scriitorul cunoaște „toată viața țărănească, de la bucuriile și veselia nunții, până la durerea morții, toate năcazurile țărănești (...) nu din cărți, ci trăite de el” (Constantin Dobrogeanu-Gherea).
|
Texti Pripusi
